Andreea Florea: De când am ajuns în administrația locală, am senzația că lucrurile se mișcă prea încet

Andreea Florea, consilier local din partea USR în comuna Feleacu, ne împărteșește opiniile sale despre felul în care funcționează administrația publică locală, problemele felecanilor și perspectivele comunității.

Feleacu.ro: Cum vedeți acum sistemul administrativ „din interior”, după 3 ani de mandat? În ce fel v-ați schimbat opiniile față de cele pe care le aveați când erați un simplu cetățean?

Andreea Florea: În primul rând doresc să aduc o clarificare: Eu am depus jurământul de consilier local în 29 decembrie 2022, deci încă nu s-a împlinit un an de când ocup această poziție. Am ajuns consilier în urma retragerii din motive personale a colegului meu de partid, domnul Ionuț Trif.

Eu ca simplu cetățean am lucrat doar în mediul privat, acolo ești obișnuit să rezolvi totul repede, timpul pierdut înseamnă bani și oportunități pierdute. Ei bine, de când am ajuns în administrația locală, am senzația că lucrurile se mișcă prea încet, atunci realizezi că există multă birocrație.

În calitate de consilier te duci la ședințe, în general o dată pe lună, votezi proiectele de pe ordinea de zi, apoi pleci acasă și revii luna viitoare pentru același lucru. Mie personal nu mi se pare suficient, de aceea cu colegele și colegii mei de filială facem diferite activități și printr-o asociație de tip ONG, care a fost fondată înainte să fie eu consilier local. De fapt, eu așa am și ajuns să mă înscriu în politică, așa mi-am cunoscut colegii, la acțiuni de voluntariat.

Eu sunt născută în Cluj, nu am copilărit aici, sunt ceea ce pe plan local se numește „vinitură”. Dar sunt o vinitură cu vechime și am și o strămoașă de loc din Feleac. M-am îndrăgostit de zona asta frumoasă acum 22 de ani. Atunci am cumpărat aici un teren cu o căsuță.

Înainte nu prea mă băgăm în vorbă cu oamenii, dar ca și consilier am ajuns să vorbesc cu ei pe stradă, pe la porți, ce să mai zic de Facebook. De la ei vin cele mai bune idei de proiecte, ei știu cel mai bine care sunt problemele care trebuie rezolvate și de fapt treaba ta ca și consilier este să îi reprezinți.

Acum problema este că, fiind în opoziție și fiind singurul consilier al partidului din care fac parte, trebuie să conving consilierii altor partide de orice idee sau inițiativă. Din fericire, aici la noi în Feleacu, consilierii țin cont de interesul și binele comunei, nu avem lupte politice cum vedem prin alte locuri. Singura problemă este că unele proiecte depuse de consilieri, am observat că ajung „la sertar”. Probabil și din păcate sunt considerate neimportante.

Feleacu.ro: Cum apreciați activitatea primăriei de la alegerile din 2020 până azi? Ce probleme majore din comună au rămas nerezolvate?

Andreea Florea: Ani de zile Feleacu a fost înțepenit, nu s-a făcut aproape nimic. Nu pot să neg realizările primăriei din 2020 încoace. Se vede clar că lucrurile au evoluat. Dar cred că puteau evolua mai mult, de multe ori trec prin alte comune din țară și nu pot să mă abțin să fac comparații cu Feleacul nostru.

La probleme majore nerezolvate am să încep cu unul din proiectele care s-a discutat recent și care este dorit de comunitate.

1. În continuare Feleacu nu are nume de străzi, iar asta se putea rezolva de câțiva ani.
2. La drumul național care trece prin comuna noastră, Primăria nu a găsit o soluție pentru a repara trotuarele care sunt impracticabile în multe zone și periculoase pentru pietoni. Sunt multe comune care au rezolvat această problemă, deci nu era un proiect imposibil. Aici un protocol între Primărie și DRDP Cluj ar fi rezolvat legal problema unei investiții din partea autorităților locale, chiar dacă vorbim de un drum național.
3. Avem și un drum județean care nu are trotuare deloc. Cu toate că la Consiliul Județean atât președintele cât și majoritatea au aceeași culoare politică cu Primăria noastră, proiectul de modernizare, depus de două ori de una din colegele mele consilier județean, a fost respins la vot de fiecare dată. Proiectul prevedea construcția de rigole, podețe și trotuare pentru drumul județean 103T (strada Televiziunii), drum cu circulație intensă, inclusiv cu stații de transport metropolitan.
   Acest drum ar putea fi preluat de la Consiliul județean și trecut ca drum comunal în subordinea Primăriei. Din discuții avute în ședințele de CL, acest lucru nu este dorit de cei de la Primărie în condițiile în care Consiliul Județean ne are nimic împotriva acestei idei. Recent comuna Ciurila a cerut drumul județean 103Z de la CJ, iar acum drumul face parte din domeniul public al Ciurilei, ceea ce înseamnă că Primăria poate face investiții pe care cei de la CJ nu le fac acolo de ani de zile.
4. E adevărat că actuala administrație a asfaltat multe drumuri comunale, dar majoritatea nu au fost proiectate ținându-se seama de siguranța circulației.
5. Nu s-au găsit soluții pentru a stopa acumularea continuă de gunoaie diverse în zonele naturale de pe raza comunei. A fost ratat din păcate un proiect de construire a unui CAV (Centru de Aport Voluntar) cu finanțare integrală prin PNRR. Ar fi fost un depozit unde oamenii ar fi putut duce orice deșeu care nu se încadrează în categoriile ridicate în mod normal de Supercom. Materiale de construcții, deșeuri voluminoase, resturi vegetale, electrocasnice, etc.
   Cred că un astfel de centru ar stopa fenomenul apelării la persoanele care „te scapă de gunoaie”. Una din comunele care au reușit să acceseze fondurile pentru un CAV, este Cojocna.
6. Problema Parcului industrial Tetarom IV, care a fost preluat de Primăria Feleacu, aceasta ieșind din asocierea cu Consiliul Județean. Din păcate nu s-au găsit încă soluții aducătoare de bani la bugetul local. Pe acest subiect am avea exemplu de bune practici comuna Ciugud.
7. Problema comunicării autorităților cu cetățenii, transparența în decizii, intenția de a forma o comunitate unită și educarea cetățenilor în spiritul bunei conviețuiri și a respectului reciproc. Poate sună a utopie, dar există exemple de comune din România care au reușit aceste lucruri.

Feleacu.ro: Considerați că ar fi bună o fuziune a comunei Feleacu cu municipiul Cluj-Napoca?

Andreea Florea: Categoric NU. Cred că Feleacu este un loc unic, are un specific local și un farmec pe care cred că majoritatea populației dorește să-l păstreze nealterat.

Eu împreună cu colegii mei din Cluj și din câteva comune vecine, am depus un proiect pentru crearea unui Consorțiu administrativ. De ce? Pentru că la finalul anului trecut a apărut această oportunitate, s-a votat în parlament această lege care permite cooperarea mai strânsă a comunelor și orașelor învecinate, pentru a putea accesa bani mai ușor, pentru a dezvolta și corela rețelele de drumuri dintre ele sau de a împrumuta personal de specialitate de la primăriile asociate dacă este nevoie.

De asemenea, doar orășele și comunele asociate sub formă de consorții vor putea cere în 2024 bani guvernamentali pentru proiecte. Dar fiecare comună va rămâne independentă cu numele ei, cu Primăria ei și cu hotărârile ei locale, exact că și până acum, nu se pune problema de fuziune.

Din păcate și acest proiect a fost adăugat la sertar. Aici avem o problemă politică la nivel zonal, nici domnul Boc nu agreează proiectele pe care el însuși le-a susținut, dar uită acest lucru când proiectul este o inițiativă USR, chiar dacă se pot pierde finanțări.

Feleacu.ro: Care este opinia dvs. legată politica ultimelor administrații din Feleacu, care nu au permis construcția de blocuri în comună, spre deosebire de alte localități de lângă Cluj?

Andreea Florea: Asta este probabil cea mai bună decizie a actualei administrații, pe care eu o susțin necondiționat. Aici ne întoarcem iar la ce spuneam întrebarea anterioară. Feleacu are un specific local, cu case și grădini frumoase, înconjurat de un cadru natural unic. Chiar dacă nu-și mai păstrează aspectul rural pe care-l avea mai demult, lasă impresia unei localități cu case cochete și spațiu verde.
După ce am ajuns consilier, am asistat la o prezentare pe teme de urbanism a arhitectului șef al județului, domnul Salanță, atunci am aflat și am fost plăcut surprinsă că Feleacu a adoptat niște norme arhitecturale, concepute de către specialiști, care se aplică noilor construcții, tocmai pentru a se evita haosul estetic.

Feleacu.ro: Considerați că legătura între Feleacu și Cluj-Napoca cu transportul în comun este optimă în acest moment sau ar trebui făcute schimbări legate de traseu, numărul curselor sau frecvența lor?

Andreea Florea: Numărul și frecvența curselor s-a tot schimbat în funcție de necesitățile pasagerilor. Cred că problema actuală este aglomerația de la orele de vârf. Dimineața, cursa care duce copiii la școlile din Cluj este aglomerată, vorbind cu unii părinți am înțeles că sunt copii stresați de drumul cu autobuzul până la Cluj. Stau în picioare, se înghesuie să prindă locuri, au de cărat ghiozdane grele. Dublarea cursei de la ora 7 mi s-ar părea o soluție bună.

Feleacu.ro: A existat și în Feleacu problema mirosului de gunoi, în această toamnă? Cum au reacționat locuitorii comunei?

Andreea Florea: Din fericire în zona unde locuiesc eu nu am prea simțit. Nu știu să fi fost o problemă atât de mare și de discutată în mediul online așa cum a fost în Cluj. Probabil altitudinea mai ridicată și curenții de aer ne-au protejat de mirosurile intense pe care însă le-am simțit și noi dacă mergeam în Cluj. Știu însă că s-a simțit tare în satul Gheorgheni, unde oamenii chiar s-au plâns de mirosuri.

Feleacu.ro: Care este părerea dvs. în privința separatoarelor de sens de pe DN1? Au ajutat la reducerea accidentelor sau au îngreunat viața felecanilor?

Andreea Florea: Întreaga porțiune de drum național din comuna Feleacu este foarte prost gândită. Traficul auto este în creștere, iar după darea în folosință a drumului expres Tureni – Autostrada A3, în Vâlcele traficul va crește foarte mult după estimările noastre. Chiar și acum, pentru localnici o simplă traversare a drumului este o aventură.

Am încercat să-mi imaginez traseul unui copil care locuiește pe partea vestică a drumului și trebuie să meargă la școală. Eu nu aș avea curajul să urmez acel traseu, trecerea de pietoni este periculoasă, urmată de o zonă lipsită de trotuare unde circulația unui eventual pieton se poate face doar pe partea carosabilă, în timp ce mașinile trec cu viteze mult peste cea legală.

Am avut o întâlnire pe aceasta temă cu cetățenii interesați și nemulțumiți, cu colegul meu, deputatul Viorel Băltarețu, cu consiliera județeană Adela Dehenes și alții. Au fost niște discuții foarte utile care ar trebui repetate periodic pe diverse teme. Oamenii ne-au semnalat problemele punctual, urmează să găsim soluții viabile și rapide pentru o calmare a traficului în zonă.

Nu putem aștepta ani de zile în speranța că poate traficul va fi deviat prin o eventuală centură sau drumul Expres va fi continuat conform proiectului pentru care încă nu s-a făcut nici studiul de fezabilitate. Avem nevoie de soluții aplicate cât mai urgent pentru a evita accidente de genul celora care din păcate s-au lăsat cu pierderi de vieți omenești.

Feleacu.ro: Cum comentați faptul că primăria a pierdut oportunitatea de a avea parcul industrial Tetarom IV, finanțat de Consiliul Județean, deși autoritățile locale și cele județene au aceeași culoare politică?

Andreea Florea: Dacă Primăria Feleacu a ales să iasă din asocierea cu Consiliul Județean, care a ratat acest proiect, înseamnă că eșecul este recunoscut oarecum oficial de echipa PNL. Primăria Feleacu, pe de altă parte, nu știu dacă are capacitatea și resursele de a face Tetarom IV funcțional.

Să nu uitam că hala nu este terminată, din câte știu eu nu are utilități sau cale de acces din centură. Iar stadiul în care este acum, adică neînchisă, permite degradarea rapidă a acesteia, făcând tot mai grea misiunea de a găsi un investitor care să preia hala în condițiile actuale.

Acolo s-au investit mulți bani, dacă acest proiect ar fi fost dus la bun sfârșit, Feleacu nu pierdea posibilitatea de a pune bazele unei platforme generatoare de locuri de muncă și taxe la bugetul local.